Celiacii sunt de 9 ori mai predispuși la Sindromul Colonului Iritabil

• Un nou studiu a constatat că există un risc crescut de 9 ori pentru pacienții diagnosticați anterior cu boala celiacă, de a avea și Sindromul Colonului Iritabil (SCI).
• Atât celiachia, cât și SCI, sunt boli cronice și tind să apară la începutul vârstei adulte, dar cauzele apariției lor sunt încă necunoscute.

Cercetătorii au stabilit acum o legătură clară între Sindromul Colonului Iritabil (SCI) și celiaci.

Un studiu publicat recent de „Farncombe Family Digestive Health Research Institute” din Canada, în colaborare cu ISSCD (Societatea pentru studiul Bolii Celiace), a constatat că există un risc crescut de nouă ori de a dezvolta SCI la pacienții diagnosticați anterior cu boală celiacă, o afecțiune autoimună declanșată de consumul de alimente care conțin gluten.

„Revizuirea noastră sistematică a confirmat că există o asociere puternică între SCI și boala celiacă”, a declarat pentru autoarea studiului, dr. Elena Verdu, divizia de gastroenterologie, departamentul de medicină de la Universitatea McMaster.

„Acest lucru este important, deoarece diagnosticarea greșită a afecțiunilor poate compromite efectele tratamentului.”

Conform Secom, între 2,5 și 3 milioane de români prezintă simptome de SCI.

Afecțiunea este cronică și tinde să înceapă la începutul vârstei adulte, dar cauzele apariției ei, respectiv a bolii celiace, sunt încă necunoscute.

„Clinicienii au suspectat întotdeauna că SCI și boala celiacă pot fi legate, cu toate acestea nu s-a stabilit niciodată o asociere clară”, a declarat autoarea unui alt studiu pe această temă, Dr. Maria Ines Pinto-Sanchez, profesoară de medicină la Universitatea McMaster.

Cercetătorii au căutat un răspuns cert

Studiul de la universitatea McMaster a fost o meta-analiză, ceea ce înseamnă că a comparat, evaluat și combinat cercetările anterioare pe acest subiect.

„Au existat studii independente care au încercat să investigheze asocierea dintre SCI și boala celiacă, cu tipare diferite și cu unele rezultate neconcludente”, a spus Verdu.

Ea a explicat de ce echipa sa de la Universitatea McMaster a colaborat cu Societatea pentru Studiul Bolii Celiace: „Pentru a investiga această problemă, am decis să efectuăm o revizuire sistematică și o meta-analiză a tuturor studiilor efectuate până în prezent pe acest subiect.”

Verdu și echipa au inclus 65 de studii în analiza lor, însumând 13 milioane de controale, 43 de mii de pacienți celiaci, 166 de mii de persoane cu SCI și 3.000 cu „colită nedeterminată”.

Patruzeci și trei dintre studii au fost efectuate pe adulți, 12 la copii și 9 dintre ele au inclus toate vârstele. Majoritatea studiilor erau europene, dar includeau cercetări finalizate și în America de Nord sau Asia.

„Analiza noastră a confirmat că există o asociere puternică între boala celiacă și SCI, dar în acest moment nu este clar dacă analizele pentru SCI ar trebui să le includă și pe cele de boală celiacă, sau invers”, a declarat Verdu.

Ce înseamnă aceste descoperiri?

Potrivit lui Verdu, această cercetare confirmă faptul că există o puternică asociere între SCI și boala celiacă.

Ea a subliniat că această descoperire este importantă, deoarece „Eșecul diagnosticării corecte ale acestor afecțiuni ar putea rezulta în prescrierea unui tratament greșit”.

Verdu a adăugat că medicii ar putea lua în considerare testarea „bolii celiace la un pacient cu SCI care rămâne simptomatic în ciuda soluționării colitei (inflamația intestinului gros)”.

Ea a subliniat că o evaluare pentru SCI ar putea fi luată în considerare și la pacienții cu boală celiacă care prezintă simptome persistente, care nu răspund bine la o dietă fără gluten, „în ciuda respectării stricte a acestei diete, care este în prezent singura modalitate de gestionare a bolii .”

Cu toate acestea, „În acest moment nu este clar dacă testarea pentru SCI trebuie efectuată și pentru boala celiacă și invers”, a concluzionat Verdu. „Sunt necesare mai multe studii privind asocierea dintre SCI și boala celiacă și, în acest sens, studiul nostru încurajează noi cercetări în acest domeniu.”

Mâncarea nesănătoasă asociată cu SCI

Un studiu recent, publicat în „PLOS One”, constată că persoanele cu SCI sunt mult mai predispuse să consume alimente care sunt considerate ca și „nesănătoase”, inclusiv cartofi prăjiți și băuturile răcoritoare, decât cele fără această afecțiune.

Cercetătorii au analizat datele prelucrate de la un grup mare de rezidenți din SUA, incluzând peste 33.000 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 85 de ani, care au participat la sondajul anual NHI în 2015.

Sondajul a întrebat participanții cât de des au consumat un număr de 26 de alimente diferite, în luna precedentă.

Lista alimentelor includea produse sănătoase, cum ar fi cereale integrale, fructe, legume și alegeri mult mai puțin sănătoase, cum ar fi cartofii prăjiți, bomboanele și carnea procesată.

Acest lucru nu înseamnă că doar consumul de astfel de alimente va provoca SCI, doar că acest studiu a constatat că persoanele cu această afecțiune au avut tendința de a mânca alimente nesănătoase cu o frecvență mai mare.

Dietele care pot ameliora simptomele SCI

Oamenii de știință de la „Kings College” din Londra au descoperit că o dietă săracă în oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și carbohidrați poliolici (cu conținut FODMAP scăzut) poate îmbunătăți unele simptome intestinale pentru persoanele cu SCI.

„Dieta FODMAP este utilă pentru simptome precum gaze, balonare și diaree”, a spus dr. Shannon Chang, profesoară de medicină și gastroenterolog la „Centrul de boli inflamatorii intestinale Langone” din New York.

Alimentele care conțin FODMAPS includ:

• majoritatea produselor lactate
• unele fructe, inclusiv mere, cireșe și mango
• unele legume, inclusiv fasole, linte, varză și conopidă
• grâu și secară
• sirop de porumb, cu conținut mare de fructoză
• îndulcitori precum sorbitol, manitol și xilitol

Ea a explicat că au mai fost încercate și alte diete pentru a gestiona simptomele SCI, cum ar fi:

• dieta specifică cu carbohidrați
• protocolul autoimun (AIP)
• dieta mediteraneană

Cu toate acestea, nu s-a arătat că una dintre acestea ar fi mai eficientă decât alta.

„Niciuna dintre diete nu a controlat în totalitate simptomele și, cu siguranță, nici o dietă nu s-a dovedit a fi eficientă în combaterea bolilor inflamatorii intestinale și a inflamației provocată de acestea”, a subliniat Chang.

Concluzia

Cercetările arată că persoanele cu sindromul colonului iritabil și celiacii sunt conectați – ceea ce înseamnă că cineva care trăiește cu una dintre aceste afecțiuni are șanse mari de a o avea cealaltă.

Cauzele sindromului colonului iritat sunt încă necunoscute, dar există dovezi că evitarea mâncării cu gluten și urmarea unei diete sănătoase pot reduce riscul apariției acestei afecțiuni.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1435993/

https://med.stanford.edu/content/dam/sm/gastroenterology/documents/IBD/CarbDiet%20PDF%20final.pdf

https://www.cdc.gov/ibd/what-is-IBD.htm

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5647120/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31813010/

https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0232157

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0016508520306090

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5866307/

https://www.eurekalert.org/news-releases/554874

https://www.secom.ro/blogs/ghidul-secom

Radu

Celiac, bucătar din pasiune și creatorul Rețetelor Fără Gluten.